Zborul

Ultima data cand ai sa ma vezi zburand va fi intr-o noapte cu luna plina. intre doua batai de aripi vor curge clipele din pahare pline cu vin.

tu stai cu umarul stang rezemat de o salcie, eu cu aripa dreapta desenez opturi imaginare peste oglinda trmuranda a lunii. taci – e lucrul pe care sti sa-l faci cel mai bine. vorbesc- asta fac eu cel mai mult. privesti iarba de parca ai vrea sa o vezi cum creste ca sa poti fi sigura ca timpul nuu s-a oprit. vrei sa se sfarseasca mai repede. cat mai repede. in urmatoarea clipa. in clipa asta. in clipa ce a trecut.

privesc apara in care ma joc. vreau sa-i opresc cursul sa-ti arat ca pot opri timpul.

luna isi pregateste apusul, tu iti pregatesti pasii, eu imi pregatesc zborul. iarba creste, o vad cum creste; vezi raul ce pare inghetat, vezi apa cum sta in loc de parca ai vedea timpul oprit.

o aripa. apoi cealalta. picioarele se arcuiesc, aripile se strang in jurul trupului, capul lasat in jos, ochii vad cum creste iarba. tensiunea din pulpe devine chinuitoare, umerii incep sa se zbata spasmodic, gatul e prea incordat.

liniste.

ochii se inchid si aluneca in minte, iarba nu mai creste. “daca ma inalt acum ma voi spulbera inainte de a ma desprinde de sol. rosul face contrast violent cu albul pe rochia ta. nu-mi pasa!”

trebuie sa fie un zbor perfect. aripile usor indoite, picioarele putin, foarte putin arcuite. umerii relaxati. tu curgi pe rau imbracata de ultimele sclipiri ale lunii.

deschid ochii. nici o privire. un impuls doar. suficient pentru o desprindere perfecta. in ultima clipa in care pot sa mai mentin traiectoria si sa ma opun atractiei gravitationale intind aripile si prima bataie a lor e violenta. inca doua batai la fel de puternice – cerul se deschide. gatul vrea sa-mi duca ochii in jos, aripile se opun! umerii riposteaza. inca doua batai. doua cate doua…

lara

femeia de care m-am indragostit e ca o luna plina. o cheama lara, nu are par si nici menstruatie. cand are migrene se comporta ca o nimfomana. in restul zilelelor vrea sa facem dragoste.

ii place sa umble goala peste tot. imi spune ca asa: “oamenii nu-mi mai vad sufletul pentru ca raman cu toti ochii la goliciunea mea”

lara picteaza minunat. picteaza cu mana stanga dintr-un principiu de-al ei. zice ca dreapta e facuta doar ca “sa te joci” cu ea si e pacat sa  mananci cu dreapta sau sa faci altceva. nu crede in dumnezeu pentru ca nu-i place conceptul.

nu mi-a spus niciodata ca ma iubeste, nu m-a intrebat daca o iubesc… in schimb mi-a pictat un ochi de curand in tabloul pe care mi l-a facut cand ne-am cunoscut. tot atunci (cand mi-a pictat ochiul) mi-a vorbit mult de modigliani si mi-a spus ca ma vede dansand cu lupii in ploaie, ca eu pot face asta la cat sunt de nebun, ca sunt nebunul frumos (n-am inteles prea bine!?!), dar ca nu vrea sa mor. era trista. eu tacut.

larei nu-i plac expresiile in engleza si-mi zice odata pe saptamana (de fiecare data cand imi aprind o tigara cu mana stanga) – sa nu folosesti expresii in engleza! apoi tace. tace mult, uneori. cam trei poate chiar patru ore pe saptamana. nu stiu daca de la tigara aprinsa cu mana stanga sau de la expresiile in engleza i se trage.

am cunoscut-o la un bordel. eu stateam de vorba cu matroana – o platesc sa-mi spuna povesti. pana acum, in cinci ani de zile de cand ne cunoastem, nu s-a repetat niciodata. de-abia astept sa o prind cu o poveste pe care mi-a mai spus-o cine-stie cand. dar pana atunci stau si ascult rabdator.

lara a intrat pe usa, fara par, cu un bloc de desen si un creion in mana stanga, si-a zis : “vreau sa ma prostituez ca sa vad cum e!”. matroana a ras cu o pofta nebuna. avea un ras gros, punctat din cand in cand de tuse.

-fetito, eu am aici numai artiste. ce sti sa faci?

-sa pictez!

(iar rasul zgomotos al matroanei)

-sunt artista. vreau sa ma prostituez!

-uite, picteaza-l pe domnul! el o sa te plateasca! de data asta imi radea complice. noi ne-am intors la poveste, lara a inceput sa deseneze.

matroana a terminat povestea, m-am ridicat, i-am platit sedinta si apoi m-am dus spre lara. desenul era gata. aratam foarte bine in el chiar daca imi lipseau ochii.

am intrebat-o daca vrea sa-i fiu primul client. a zambit si am mers la mine. dimineata, la cafea, mi-a zis ca vrea sa fiu singuriul ei client. n-am crezut-o, nu cred nici acum, insa ma tem ca intr-o zi nu va mai vrea sa se prostitueze…

P.S. lara e LARA.