1 mai, 2009
copii se plimbă pe stradă
cu două frunze de nuc în mâini
nu caută apă
nu caută piatră nici munţii nici mare şi nici deşertul în palme
îşi caută mama, cerşesc câte o viaţă
şi-apoi aleargă cu ea în mână,
o ţin strâns în palmele lor mici
de teamă să nu le-o fure nimeni.
se ascund pe după umbrele oamenilor
şi trag cu ochiul la ce le-a mai rămas.
în palme: o bătaie puternică de lumină.
în suflet au teamă, în inimă au vise dar viaţa o au în mâini
Lasă un comentariu » |
poezia |
Permalink
Publicat de Lilium
9 octombrie, 2008
nu mă strica în plâns!
leagă-te de mine
apoi aşează-ti colţii
peste ultima bătaie în uşă
rămâi o clipă pe gânduri
să nu înţelegi ce spun.
aştept să-mi crească pene şi pinteni
treci.
nici crengile nu mă îmbracă
07.02.2006
Lasă un comentariu » |
poezia |
Permalink
Publicat de Lilium
9 octombrie, 2008
(variantă)
plângeam într-un colţ
nu mă îmbrăcai
o umbră
în fiecare strop al gândurilor mele,
fiecare clipă dilatată până la tine
- infinitul, în povestea asta, e făcut din plastilină
multă ceaţă
trece
prin plămâni
ţi-am găsit o stâncă şi un izvor
-nici măcar nu le-ai salutat!
m-am plecat sub tălpile fiecărui om
lângă picior ţi-am căutau o umbră
o urmă
o frunză care să cadă peste mine
să-mi acopere trupul
să…!
nu mai am vise
după cârpele noastre aleargă doi puştani
s-au pus
statui
morţi la porţi şi câteva lumânări
puţină tămâie mai trebuie pusă peste cruce
ca să nu pută iubirea amoniac!
11.02.2006
Lasă un comentariu » |
poezia |
Permalink
Publicat de Lilium
9 octombrie, 2008
mamă, tată
aţi născut un visător
nu plângeţi
cântaţi ca-n ziua naşterii
un înger mi-a pus stiloul în mână
un fierar mi-a faruit o spadă
am prins de la început calul singurătătii
gonesc mereu
mă scald în rouă
dimineaţa. dimineaţa asta e a voastră
cuvintele toate vi le dau
paginile pătate de mine
mii de vise
13.02.2006
1 comentariu |
poezia |
Permalink
Publicat de Lilium
6 octombrie, 2007
au picat zilele peste noi
şi ni s-au născut pruncii
ne cer de mâncare.
le dăm oasele goale
unghiile murdare cu dinţii gălbejiţi
să roadă
le-nghiţim privirile
să trăim
să visăm
să iubim şi noi
ne vindem la suta de grame
ne coacem gândurile între coperţi
poate, poate ajungem şi noi poeţi
visători, alcoolici, afemeiaţi.
noi,
cei putreziţi în placentă
lângă pruncii nenăscuţi .
click pentru secţiunea poezie
La începutul paginii
Lasă un comentariu » |
poezia |
Permalink
Publicat de Lilium